Din momentul în care Traian Stoia a aterizat pe scaunul de viceprimar, despre Timișoara nu se mai vorbește ca despre un oraș. Un mare oraș, cu pretenții de Capitală Culturală Europeană. Timișoara a devenit, în discursurile lui Stoia, o imensă plăcintă care trebuie împărțită în sute de felii, mai groase sau mai subțiri, și apoi vândute cui trebuie.

Luat la întrebări de opoziție cu privire la realizările din debutul mandatului său, tocmai când se pregătea să aniverseze un an de la înțeleptul vot popular din iunie 2012, președintele CJT Titu Bojin a zis aproape magnific: „Le promit cetățenilor că vor fi realizate suficiente din promisiunile făcute, chiar dacă unele se găsesc și pe lista PDL-ului”. Din acel moment, neștiutorii se tot întreabă necontenit ce sunt „suficientele”.

„Omul potrivit la locul potrivit” pare să fie deviza PSD Timiș în privința numirii unor oameni la șefia instituțiilor deconcentrate. Deviză preluată probabil de la PDL Timiș și funcționează după principiul „lupul, paznic la oi”. Așa cum PDL l-a numit șef la RAR Timiș pe Dorin Cândea (acum membru PSD), care avea o condamnare penală pentru înmatriculări false de mașini, așa și social-democrații au o variantă optimă pentru șefia Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Timiș.