Afacerea second hand: pentru unii mumă, pentru alţii ciumă

Apar peste noapte, încât sar imediat în ochi, sau, dimpotrivă, imaginea lor e atât de comună încât nici nu le mai observi. Sunt căutate sau blamate, oamenii le ignoră sau le caută în mod special. Este vorba de magazinele second hand,  unde oferta este extrem de generoasa.

Aparent, dacă ţinem cont de criza financiară, te gândeşti că aceste magazine sunt, probabil, activităţi de succes în recesiune. De ce cumpără oamenii lucruri de aici se înţelege: pentru că sunt ieftine. Dar ce spun, oare, cei care conduc astfel de afaceri? În încercarea de a găsi un răspuns la această întrebare, o luam la pas pe Calea Martirilor. Câteva sute de metri după linia lui 9, către Giroc, descoperim şapte astfel de magazine. În cartier sunt mult mai multe, parcă ar fi opusul opulenţei din zona de nord a oraşului. Acolo sunt magazinele de firmă şi mall-ul. Aici domnesc magazinele la mâna a doua.

Intrăm în primul care ne iese în cale, dar suntem expediaţi rapid: „Patronu’ nu e, veniţi altă dată”. Următorul la rând, şi pentru asta mergem vreo trei metri. Coborâm într-un garaj de la parterul unui imobil cu etaj. Spaţiul e ticsit cu haine. Pe umeraşe, câte două rânduri, unul deaspra celuilalt, aruncate de-a valma în cutii de carton aşezate strategic în mijlocul magazinului. „Probabil că aţi avut profit cu criza asta. Fără să mai aibă atâţia bani în portofel, oamenii vă trec pragul mai des, nu?” Răspunsul ne lasă fără replică. „Mi-e ciudă, că toţi spun că le merge, dar mie nu. Nu ştiu unde greşesc. Am fost chiar ieri prin vreo trei magazine din zonă, unde am văzut că oamenii cumpără lucruri şi mai scumpe, şi mai rele ca ale mele.  Sunt în afacerea asta din ianuarie, dar mă gândesc foarte serios să renunţ, că nu mai pot”, spune Gabriela Moroşan.

Dacă e prea ieftin, iar nu-i bine

Femeia a renunţat la fostul loc de muncă, din cauza salariului extrem de mic, şi s-a apucat de vândut lucruri la mâna a doua. Nu poate înţelege nici în ruptul capului de ce magazinul ei nu e luat cu asalt. „Dar am văzut cozi la magazinele astea, chiar aici în zonă! Înainte de deschidere stăteau la coadă şi cîte 20 de persoane, de parcă se dădea carne gratis”, îi spunem. „Cozile sunt formate din bişniţarii care vin aici, cumpără lucrurile de firmă, pe care le vând apoi mult mai scump în piaţă”, ne explică femeia. „La marfă e după noroc. Iei sacii de la depozit, din Timişoara, Arad, Hunedoara, dacă-ţi permiţi să mergi până acolo, şi ce e în ei asta vinzi. Sacii sunt şi pe calitate, dar am avut surpriza să descopăr uneori zdrenţe la calitatea I, pentru că nimeni nu-ţi garantează ce iei.” În timpul discuţiei noastre, în garaj mai intră câte o persoană, care se uită pe umeraşe şi prin cutii, dar nimeni n-a cumpărat nimic. „Dacă sunt prea ieftine, iar nu e bine, atunci încep să le caute defecte”, ne mai spune patroana magazinului.

Imaginea contează şi la mâna a doua

Mergem mai departe, deşi am primit o informaţie care ne-a cam descurajat: toate magazinele din zonă sunt deţinute de aceeaşi persoană şi nu prea avem şanse s-o întâlnim, pentru că are vânzătoare angajate, nu stă să-şi vândă marfa. Traversăm strada, spre un alt magazin, aflat la parterul unui bloc. Intrăm, încăpere aerisită, încălzită, cu geam termopan şi gresie pe jos. Hainele sunt aşezate  pe umeraşe sau împăturite pe rafturi, fără a fi îngrămădite. „Sunt de cinci ani în afacerea asta şi merge. N-au crescut vânzările în criză. Cine cunoaşte produsele de la second hand cumpără. Vin şi doctoriţe, şi femei de serviciu. Aici găseşti calitate, poţi să le porţi şi cinci ani. Asta nu e valabil şi pentru hainele de la mall, pe alea le porţi trei spălări şi gata”, spune Mihaela I. Suntem întrerupţi de o cumpărătoare, care o roagă pe interlocutoarea noastră să-i pună deoparte, până mâine, o faţă de masă. Vrea să mai cumpere ceva şi acum nu are suficienţi bani la ea. „Lumea intră şi cumpără, află unii de la alţii. Depinde şi ce marfă ai. Contează şi imaginea cu care te afişezi. Dacă pari prea ieftin, oamenii te ocolesc, indiferent cât de bună e marfa”, ne explică femeia. Întrebată dacă rentează, din punct de vedere, financiar, Mihaela I. începe să râdă. „Doar nu credeţi că m-am îmbogăţit! Afacerea asta îţi asigură un salariu de aproximativ 1.000 de lei pe lună, dar eu am trei locuri de muncă. Am două fete pe care trebuie să le cresc. În week-end spăl pahare la un club de lângă stadion şi sunt şi agent pentru o instituţie financiară nebancară. În chestia asta cu second hand trebuie să ştii ce să faci: am grijă de unde iau marfa, o dată pe săptămână, după câteva zile fac reduceri şi ce rămâne mai dau de pomană”, conchide femeia.

Încercăm şi pe la celelalte magazine cu haine la mâna a doua din zonă, dar toate sunt ale aceluiaşi patron, care, desigur, nu poate fi găsit. Păi dacă are lanţ de second hand, chiar rău nu i-o fi, ne gândim, uşuraţi că nu am dat peste jupele încă unei afaceri falimentare.

[nggallery id=34]

Etichete
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Cele mai citite articole


ISHO Timișoara

Administratie vezi arhiva Administratie

Municipalitatea cere aproape zece milioane de lei, fonduri europene nerambursabile, pentru reabilitarea unui corp de școală

Primăria Timișoara convoacă, luni, ședință de plen extraordinară pentru a putea cere bani europeni nerambursabili, în vederea acoperirii cheltuielilor cu reabilitarea termică a corpului C1 al Școlii Gimnaziale nr. 16, de pe strada București nr. 11. Valoarea totală a proiectului este de 17 milioane lei, iar municipalitatea propune asigurarea unei co-finanțări din bugetul local de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Municipalitatea cere aproape zece milioane de lei, fonduri europene nerambursabile, pentru reabilitarea unui corp de școală
dermaskin-orizontal

Politica vezi arhiva Politica

Ruben Laţcău nu-i rămâne dator lui Alfred Simonis: “Responsabilitatea se măsoară în vieți protejate, nu în milioane invocate în conferințe sau online”

Războiul declaraţiilor dintre preşedintele CJ Timiş, Alfred Simonis, şi viceprimarul Timişoarei Ruben Laţcău, pe marginea unui drum de acces la viitorul Institut Oncologic continuă. Laţcău afirmă că atunci când a ridicat problema drumului s-a referit la siguranţa pacienţilor. Imedit după ce a fost atacat de Alfred Simonis, viceprimarul Ruben Laţcău i-a răspuns. El îl acuză...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ruben Laţcău nu-i rămâne dator lui Alfred Simonis: “Responsabilitatea se măsoară în vieți protejate, nu în milioane invocate în conferințe sau online”
Zara Iulius Town

Sport vezi arhiva Sport

Rezultat fantastic pentru o timișoreancă! Argint la Europenele de cadeți

Argint european pentru România și Timișoara la floretă! Performanță extraordinară pentru Alexandra Adoch, care a cucerit medalia de argint la Campionatele Europene de Cadeți, desfășurate la Tbilisi! După un parcurs excelent, cu victorii clare și multă determinare, Alexandra a ajuns în marea finală, unde a întâlnit o adversară puternică din Turcia, Atmaca Alara. A cedat...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Rezultat fantastic pentru o timișoreancă! Argint la Europenele de cadeți
L'architect du beaute

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Stațiile de încărcare electrică a vehiculelor, produse la Timișoara, urcă tot mai mult în vânzările de pe piețele europene

Un producător timișorean de stații de încărcare pentru vehicule electrice reușește să urce tot mai mult pe piața europeană de specialitate. Franța se dovedește a fi un punct unde afacerea merge tot mai bine, această piață fiind în prim planul exporturilor realizate de companie, piața externă atrăgând 60% din producția vândută. Proiectul stațiilor de alimentare...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Stațiile de încărcare electrică a vehiculelor, produse la Timișoara, urcă tot mai mult în vânzările de pe piețele europene

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Accident grav, care cu ușurință putea fi evitat, dar pentru asta șoferul trebuia să respecte regulile elementare de circulație. „La data de 20 februarie 2026, un tânăr de 29 de ani a condus un autoturism pe Calea Aradului, dinspre Calea Circumvalațiunii, iar la intersecția cu strada Amurgului a surprins și accidentat o femeie de 46...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Lovită pe „zebră” de un șofer certat cu legea și cu bunul simț. S-a întâmplat vineri seara în Timișoara
Argint european pentru România și Timișoara la floretă! Performanță extraordinară pentru Alexandra Adoch, care a cucerit medalia de argint la Campionatele Europene de Cadeți, desfășurate la Tbilisi! După un parcurs excelent, cu victorii clare și multă determinare, Alexandra a ajuns în marea finală, unde a întâlnit o adversară puternică din Turcia, Atmaca Alara. A cedat...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Rezultat fantastic pentru o timișoreancă! Argint la Europenele de cadeți
Războiul declaraţiilor dintre preşedintele CJ Timiş, Alfred Simonis, şi viceprimarul Timişoarei Ruben Laţcău, pe marginea unui drum de acces la viitorul Institut Oncologic continuă. Laţcău afirmă că atunci când a ridicat problema drumului s-a referit la siguranţa pacienţilor. Imedit după ce a fost atacat de Alfred Simonis, viceprimarul Ruben Laţcău i-a răspuns. El îl acuză...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ruben Laţcău nu-i rămâne dator lui Alfred Simonis: “Responsabilitatea se măsoară în vieți protejate, nu în milioane invocate în conferințe sau online”
Alfred Simonis, președintele CJ Timiş, pune la punct Primăria Timișoara, după ce  viceprimarul Ruben Lațcău spunea că Institutul Regional Oncologic Timișoara este un proiect prost făcut, fără a avea prevăzut un acces auto corespunzător, iar ministrul Sănătății ar fi pierdut o finanțare europeană de 250 de milioane de euro. Nici ministerul, nici CJT nu pot...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Simonis pune la punct Primăria și pe Ruben Lațcău. CJ Timiș își asumă investiția pentru drumul de acces la IROT
Primăria Timișoara convoacă, luni, ședință de plen extraordinară pentru a putea cere bani europeni nerambursabili, în vederea acoperirii cheltuielilor cu reabilitarea termică a corpului C1 al Școlii Gimnaziale nr. 16, de pe strada București nr. 11. Valoarea totală a proiectului este de 17 milioane lei, iar municipalitatea propune asigurarea unei co-finanțări din bugetul local de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Municipalitatea cere aproape zece milioane de lei, fonduri europene nerambursabile, pentru reabilitarea unui corp de școală
Alte șapte primării din Timiș au ajuns la rând să semneze acorduri de colaborare cu Consiliul Județean Timiș, în vederea susținerii unor părți din cheltuielile efectuate pentru investiții locale. Suma alocată pentru această tranșă de la bugetul județului ajunge la aproape 21 de milioane de lei. De această dată, vizate sunt Sânpetru Mare, Șag, Dumbrăvița,...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Alte 21 de milioane de lei de la bugetul județului pleacă spre proiectele comunelor timișene
Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis şi primarul comunei Şag, Flavius Roşu, au semnat un contractul de asociere privind construirea unei grădinițe cu program prelungit la Şag. În valoare de 4,5 milioane lei, proiectul este considerat extrem de important pentru comunitatea din Şag. Noua grădiniță se va construi în zona Mănăstirii, un amplasament potrivit pentru...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Consiliul Judeţean şi Primăria Şag s-au asociat pentru a construi o grădiniță în comuna din sudul Timişoarei
Timișorenii vor avea la dispoziție un nou centru de colectare prin aport voluntary (CAV) de dimensiuni mari, care va fi construit pe strada Ovidiu Cotruș (Calea Chișodei), pe un teren de 25.000 mp, o investiție importantă pentru creșterea ratei de reciclare și gestionare mai eficientă a deșeurilor în Timișoara. Primăria Timișoara a semnat contractul pentru...
Citeşte tot articolul Citeste articolul La Timișoara va începe construirea unui nou Centru de colectare a deșeurilor prin aport voluntar, finanțat din PNRR
Top
deBANAT.ro
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.